Studia Interkulturowe Europy Środkowo-Wschodniej
pl

SLAVONIC CULTURE IN THE TRANSYLVANIAN PART OF THE KINGDOM OF HUNGARY, FROM THE 15TH TO THE EARLY 16TH CENTURY

2023, 16, Numer 1

Moldova State University, Institute of History


Data publikacji

08.12.2023

Model publikowania

open access

Rodzaj licencji


Dziedzina

Dziedzina nauk humanistycznych

Dyscyplina

historia

Język publikacji

Angielski

Pliki do pobrania

PDF 2 MB

Artykuł

Liczba wyświetleń:38

Liczba pobrań:21

Cytowania Crossref:0

Wynik Altmetric:0


Abstrakt

In Transylvania, part of the Hungarian Kingdom in the 15th century, a Slavonic cultural evolution existed despite the political domination of the Hungarian aristocracy and the towns of the Saxes. Even if the Romanians (Olachs, Vallachs) and other Eastern Christian groups had no political representation, several cultural centres existed. The main areas were north of Transylvania in Maramureș (where there was even a concurrence between the Romanians and Ruthenians supported by the hierarchy in Mukachevo), especially the monastery Peri, in Banat, it was at the Bodrog monastery, the Romanian districts in Southern Transylvania (e.g., Haczak/Hațeg), in Feleac since the second part of the 15th century and also in several villages. The last one is also illustrated by heritage as the manuscript from 1511 copied in Bîrgău by priest Mikhail. Several catalogues of Transylvanian Slavonic manuscripts were published during the second part of the 20th century. Among the editors were I. Iufu, Ch. Pistrui, T. Bojan. Valuable studies were written by M. Dan and O. Filipoiu (focusing on cultural relations between Moldavia and Transylvania) and R. Popa (dedicated to the history of Maramureș). An important hypothesis on Romanian culture in Transylvania belongs to A.A. Rusu (1999). The Slavonic cultural areas in Transylvania had cultural contacts with Moldavia and a less studied topic with Wallachia. As a result, the Slavonic manuscripts in Transylvania even have specific differences besides their Moldavian models (especially from Neamț monastery). The topic is still open for researchers, and among the important issues is establishing the affiliation to a Slavonic handwriting school or style (besides the possible local eclectics).

Słowa kluczowe:

Bibliografia

Âcimirskij A.I., Izʺ paleografičeskihʺ nablûdenìj nadʺ zapisâmi staryhʺ serbskihʺ rukopisej, vol. 8, book 1, S.-Peterburg, 1903.

Bogdan D.P., Paleografia româno-slavă. Tratat şi album, Bucureşti, 1978.

Bojan T., Manuscrisele slavone din Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei R. S. România, Cluj-Napoca, 1978.

Ciobanu Ş., “Începuturile scrisului în limba românească”, Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii Literare, Series III, vol. 10, Mem. 3, 1941, pp. 21–78.

Dan M., Filipoiu O., “Contribuţii la istoria legăturilor culturale dintre Moldova şi Transilvania în orînduirea feudală. Un manuscris slav transilvănean din 1511”, Mitropolia Moldovei şi Sucevei, no. 1–2, 1963, pp. 55–64.

Documenta Romaniae Historica. C. Transilvania, vol. 13: 1366–1370, Cluj-Napoca, 1994.

Iorga N., Mănăstirea Neamţului. Viaţă călugărească şi munca pentru cultură, București, 1925 (the book was censored at the publishing house and misses a couple of pages).

Iufu I., “Mănăstirea Moldoviţa – centru cultural important din perioada culturii romîne în limba slavonă (sec. XV–XVIII)”, Mitropolia Moldovei şi Sucevei, no. 7–8, 1963, pp. 428–55.

Iufu I., “Manuscrise slave în bibliotecile din Transilvania şi Banat”, Romanoslavica, vol. 8, 1963, pp. 451–68.

Libidov A., Manuscrisele slavone de la Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române: studiu monografic și antologie de texte, București, 2020.

Minea I., LetopiseЕЈele moldoveneЕџti scrise slavoneЕџte, IaЕџi, 1925.

Păcurariu M., “Din istoria legăturilor bisericeşti ale Transilvaniei cu Moldova”, Mitropolia Moldovei şi Sucevei, no. 11–12, 1968, pp. 642–63.

Pistrui Ch., “101 manuscrise slave în Transilvania (sec. XII–XVII)”, Biserica Ortodoxă Română, no. 1–2, 1978, pp. 127–48.

Pistrui Ch., “Manuscrise slave în Transilvania”, Biserica Ortodoxă Română, no. 3–4, 1974, pp. 425–35.

Popa R., Țara Maramureșului în veacul al XIV-lea, București, 1970.

Porumb M., “Cultural and Artistic Relations between Moldavia and Transylvania (15th–16th centuries)”, [in:] Mélanges d’Histoire Générale, vol. 1: Stephen the Great and Matthias Corvinus and Their Time. In memoriam Virgil Cândea et András Kubinyi, Cluj-Napoca, 2007, pp. 137–50.

Repertoriul monumentelor și obiectelor de artă din timpul lui Ștefan cel Mare, ed. M. Berza, București, 1958.

Rosetti A, Cazacu B., Onu L., Istoria limbii literare, vol. 1, București, 1971.

Rus V., “Giovanni Corvino ed il monastero di Peri in Marmarusio”, [in:] Between Worlds. Matthias Corvinus and his Time. Cluj-Napoca 23rd–26th of October 2008, Cluj-Napoca, 2008, pp. 116–17.

Rusu A.A., Ioan de Hunedoara și Românii din vremea sa: studii, Cluj-Napoca, 1999.

Rusu A. A., “Preoţi români ortodocşi din districtul Haţegului în secolul al XV-lea”, Mitropolia Banatului, no. 10–12, 1982, pp. 644–53.

The History of Transylvania, ed. I.-A. Pop, Th. Nägler, Cluj-Napoca, 2005.

Turdeanu E., “Manuscrise slave din timpul lui Ştefan cel Mare”, Cercetări Literare, no. 5, 1943, pp. 103–240.

Vornicescu N., “Relaţii bisericeşti-culturale între Mănăstirea Neamţu şi Transilvania, din cele mai vechi timpuri pînă în preajma anului 1918”, Mitropolia Moldovei şi Sucevei, no. 11–12, 1968, pp. 664–701.